|
SLANIC-MOLDOVA - "300 DE SCARI" - DOBRU - POPASUL TURISTIC SLANIC MOLDOVA (CAMPING)- SLANIC MOLDOVA
Marcaj: triunghi rosu (pana la popasul turistic) 
Diferenta de nivel: 300m
Timp de parcurs: 2 -2 1/2 ore
Traseu accesibil vara si iarna, marcat pe hartile disponibile ca Traseul 5.
Traseul 5, in circuit, reprezinta de fapt o plimbare pe la "300 de scari", cu intoarcere pe la popasul turistic Slanic Moldova (Camping) si pe valea Slanicului, prin parcul cu izvoare minerale.
Pornim din apropierea hotelului Perla, de la marginea din amonte a orasului si a parcului central, de unde incepe parcul cu izvoarele minerale amenajate. Traversam pe pod raul Slanic si in locul numit "300 de scari", in dreapta izvorului cu acelasi nume, incepe poteca (in trepte amenajate) ce urca pantele nordice ale Muntelui Dobru.  Descoperim primele semne ale marcajului triunghi rosu care ne va insoti pana la popasul turistic Slanic Moldova (Camping), pe malul Slanicului. Poteca urca in mici serpentine, din loc in loc amenajata cu trepte (scari) din beton sau piatra, urmarind pentru inceput malul stang al unui mic parau, prin padurea de amestec in care predomina coniferele. Intalnim un bot stancos si banci asezate langa poteca.
Dupa ce urcam cele 300 de scari (cifra mai mult sau mai putin exacta) poteca ne scoate intr-un mic pinten, descoperit, din care avem vizibilitate spre confluenta paraului Slanicel cu raul Slanic si, mai departe, la culmea principala a Muntilor Nemira cu Varfurile Ceangau (1398 m), Sandru Mare (1640 m) si Nemira Mica (1627 m). Au trecut aproximativ 20 minute de la plecarea din valea Slanicului. Continuam sa urcam usor pe creasta, trecand cu vederea poteca ce se formeaza spre stanga, pe curba de nivel.
 Dupa aproximativ 45 minute de la plecare depasim cota maxima a traseului (832 m) pe Muntele Dobru si coboram domol in sa; poteca urmareste partea vestica a culmii. Dupa inca aproximativ 10 minute poteca se bifurca. Prima varianta continua pe culme, fiind marcata cu triunghi rosu pana la marginea intinsei poieni de sub varful Cernica (996 m) si a doua varianta, traseul nostru, de asemenea marcat cu triunghi rosu, se indreapta spre dreapta (vest), cateva sute de metri pe curba de nivel, apoi coboara pe o panta mai accentuata pana intr-o rariste de ulmi. Se deschide o priveliste foarte frumoasa spre culmea principala a Muntilor Nemira. Continuam sa coboram, panta se indulceste prin padurea de fagi si frasini batrani si ajungem la apa Slanicului, intr-o poiana, la aproximativ 400 m aval de popasul turistic Slanic Moldova (Camping). Aici se sfarseste marcajul. Trecem apa prin vad si iesim in drumul asfaltat langa toplita.
Suntem in Poiana Caprioarei (cunoscuta si ca Poiana Slanicului) in apropiere de popasul turistic bine amplasat intre rau si sosea. Coborarea de pe Dobru a durat aproximativ 30 minute.  Altitudinea medie a poienii este de 575 m. Popasul este foarte solicitat in timpul verii in special de catre automobilistii veniti la odihna sau cura cu ape minerale.
De la Poiana Caprioarei pana la Slanic Moldova unde se incheie traseul in circuit, sunt 2,5 km pe care-i parcurgem astfel: pe sosea pana la restaurantul Cascada, langa acesta situandu-se cheile si Cascada Slanicului.
CHEILE SI CASCADA SLANICULUI
  
Cheile se intind pe o lungime de aprox 400 m, paralel cu soseaua asfaltata, la o cota de 400 m, la o cota inferioara, in dreptul restaurantului Cascada. O punte construita in fata restaurantului faciliteaza trecerea pe malul stang al raului, la aleea cu dale din beton ce se intinde in amonte si in aval.
   
De la inaltimea de aprox 20 m avem o priveliste deosebit de frumoasa asupra cascadei si cheilor. Pe malul stang a existat, aproape de albie, sub punte, izvorul mineral "La Cascada".
Se urmeaza in continuare, una din cele doua variante ce se ofera. Pe sosea - pana la statiunea Slanic Moldova sau, mai bine, prin frumosul parc cu izvoare minerale.
Sursa: colectia Muntii Nostri, nr. 29
Muntii Nemira, autor Mihail Albota
Editura Sport-Turism, 1983
|
"Daca o cale e mai buna decat alta, atunci fii sigur ca e calea naturii!" spunea Aristotel.
